O scrisoare pierduta
🇷🇴
In Rumano
In Rumano
Practique preguntas conocidas
Manténgase al día con sus preguntas pendientes
Completa 5 preguntas para habilitar la práctica
Exámenes
Examen: pon a prueba tus habilidades
Course needs 15 questions
Aprenda nuevas preguntas
Modos dinámicos
InteligenteMezcla inteligente de todos los modos
PersonalizadoUtilice la configuración para ponderar los modos dinámicos
Modo manual [beta]
Seleccione sus propios tipos de preguntas y respuestas
Modos específicos
Aprende con fichas
Escuchar y deletrearOrtografía: escribe lo que escuchas
elección múltipleModo de elección múltiple
Expresión oralResponde con voz
Expresión oral y comprensión auditivaPractica la pronunciación
EscrituraModo de solo escritura
O scrisoare pierduta - Marcador
O scrisoare pierduta - Detalles
Niveles:
Preguntas:
12 preguntas
| 🇷🇴 | 🇷🇴 |
| Introducere | I.L.Caragiale este considerat a fi cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori români. |
| Curent intro | Capodopera dramaturgiei lui I.L. Caragiale, “O scrisoare pierduta” este o comedie reprezentativa pentru realism, prin veridicitate, prin incadrare exacta in timp si spatiu, prin tipologiile realiste, prin atitudinea critica materializata prin ironie si prin tehnica detaliilor specifica acestui curent. |
| Curent prima trasatura | O prima trasatura ar putea fi veridicitatea imprejurarii evocate. |
| Curent prima trasatura dezvoltare | Actiunea se petrece in capitala unui judet de munte, in “anul de gratie 1883”, cand lumea politica a respectivei urbe era antrenata in febra alegerilor. Functiile politice si administrative pe care le au personajele (prefect, prezident, avocat, politai), relatiile de familie, agitatia creata in jurul scrisorii, limbajul ziarelor, dau impresia de viata traita, realitatea fiind oglindita in mod veridic. |
| Curent a doua trasatura | Tipicitatea personajelor constituie o alta trasatura a comediei “O scrisoare pierduta” de Ion Luca Caragiale |
| Curent a doua trasatura dezvoltare | Aceasta se concretizeaza in faptul ca fiecare personaj nu reprezinta un om, ci o categorie sociala sau umana: Demagogul (Catavencu), Servilul (Pristanda), Vicleanul bonom (Trahanache), Vicleanul senil (Dandanache), Femeia adultera (Zoe). De exemplu, Ghita Pristanda este omul slugarnic, a carui coloana vertebrala este orientata mereu in jos: isi aproba superiorul, rostind automat cuvantul “curat” la fiecare opinie a lui Tipatescu; spioneaza prin oras si incalca legea cu buna stiinta arestandu-l pe Catavencu, tot din ordinul prefectului; fura banii pentru steaguri si face calculele dupa o aritmetica proprie. |
| Tema Intro | Tema o reprezintă viața distorsionată a burgheziei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea |
| Tema secventa 1 | Intr-o secventa initiala, dicutia dintre Tipătescu- Pristanda reflectă imaginea structurilor oficiale și de autoritate. Polițaiul Ghiță, dă umil raportul prefectului despre rondul zilei executând cu slugărnicie și servilism ordinele primite. Corupția și abuzul în serviciu sunt trecute cu vederea, Tipătescu este conștient de leafa mică a subordonatului și nu reacționează la steagurile pe care acesta le fură. |
| Tema secventa 2 | Într-o altă secvență, Zoe îl convinge pe Tipătescu, printr-un șantaj emoțional, să-și dea votul, de dragul reputației ei, candidatului aflat în opoziție, exprimând astfel imoralitatea vieții personale dar și instabilitatea deciziilor politice. |
| Constuctie 1 | La nivelul formei, “O scrisoare pierduta”este o constructie simetrica in patru acte, cu un numar inegal de scene, replici relevante pentru conturarea conflictului si didascalii care introduc decorul, personajele, reperele spatio-temporale si caracterizeaza in mod direct personajele. |
| Constructie 2 | La nivelul continutului se remarca tehnica bulgarelui de zapada in crearea conflictului si tehnicile de amplificare a tensiunii dramatice (schimbari de situatie, amanari, elemente surpriza. |
| Concluzie | Comedia de moravuri O scrisoare pierduta exprima vocatia de scriitor realist a lui Caragiale, nu numai prin spiritul de observatie acut si prin luciditatea cu care scruteaza lumea ci si prin procuparea pentru domeniul social. |